Istoria numelui de "Oradea" a trecut prin câteva schimbări mici, prima mențiune fiind în forma latină "Varadinum" în anul 1113. Află tot traseul numelui, fiecare variantă prin care a trecut.
4 septembrie 2023

Cuvântul “Oradia”, cea mai apropiată formă de numele pe care îl folosim în prezent, a fost pentru prima oară folosit în 1658. Ne întoarcem aici puțin mai târziu. Însă prima variantă a acestui nume era „Varadinum”, în limba latină.

Hartă în gravură a Oradiei din 1617, realizată de Braun & Hogenberg © Braun & Hogenberg (1617)

„Varadinum”, varianta latinească

Orașul Oradea a fost pentru prima oară menționat în scris în secolul 12, mai exact în anul 1113. A fost identificat sub această denumire într-o diplomă a unei abații, mănăstire catolică de ordin benedictin.

Abația respectivă se afla în muntele Zobor din Regatul Ungariei, în Slovacia de astăzi. Era vorba de un document menit pentru episcopul Sixtus Varadiensis și conducătorul de comitat Saul de Bychar.

Decret de înființare al abației din Zobor © Martin Hlauka (Pescan) (1113)

Legenda spune că Sfântul Ladislau a ajuns într-o vânătoare în zona Oradiei de azi, probabil între Peța și Criș, un loc unde a primit inspirația divină de la îngeri să construiască o mănăstire în onoarea Fecioarei Maria. Ladislau a numit locul acesta „Varad”.

Acesta a avut o reputație bună la capitolul de promotor al creștinismului. E de remarcat și faptul că Ladislau a murit la Nitra în anul 1095, oraș de la poalele muntelui Zobor, de unde e și abația menționată mai sus.

Document respectiv se referea la un rău-famat Svatopluk, un prinț al Moraviei (din Cehia de azi). Svatopluk ar fi avut campanii distrugătoare repetate asupra multor așezări din Slovacia de azi, în zona Văii Vahului și a orașului Nitra.

„Ladislau a avut categoric un rol de primă importanță în consolidarea creștinismului, dintre realizările lui în acest sens detașându-se fondarea unor episcopii și mănăstiri, construirea a numeroase biserici și întreținerea unor strânse legături cu marile centre religioase ale Occidentului; de asemenea, a reușit să-l convingă pe papa Grigore al VII-lea să-i canonizeze pe Ștefan, pe principele Emeric și pe episcopul martir Gerard, gestul său crescându-i imens prestigiul în ochii supușilor.”

Dalida Moga, Legende, Povești și Istorii Orădene
Stema Oradiei În Budapesta © Vinpet1942 (mart. 2017)

„Várad” și „Nagyvárad”, în maghiară

Várad înseamnă „castel mic” în limba maghiară veche. Fiindcă cetatea nu era atât de mică, sau s-a mai extins în timp cu construcții suplimentare, nu mai putea fi numită mică. Astfel a fost ulterior numită Nagyvárad, care înseamnă „castel mare”, având prefixul „nagy-” care înseamnă „mare”.

Prefixul „nagy” din Nagyvárad are legătură cu denumirea localității Kisvárda, localitate din regiunea nord-estică a Ungariei de azi. Aceasta era numită de mulți „Warda” sau „Warada”.

Ca să nu creeze confuzii, cele două au primit prefixuri. Oradea a căpătat prefixul „mare” (nagy), iar Kisvárda prefixul „mic” (kis). Pentru comparație, orașul Kisvárda are astăzi o populație de aproximativ 15.000 de persoane.

Steaguri cu sigla oficială Oradea © Brandient

„Oradia”, „Orade” și „Oradea”

Nu se știe cu siguranță cum s-a ajuns la această formă finală a numelui orașului. Dar sunt două teorii. Prima teorie e cea simplă: aceea că „Oradea” seamănă fonetic cu „Várad”.

Cuvântul în maghiară se mai pronunța și „Várda”. Ambele aceste variante se derivau din cuvântul indoeuropean „vár”, care înseamnă cetate, castel, sau fortăreață. Termen înrudit cu germanul „wehr”.

Regulile de gramatică ale limbii maghiare au dus la adăugarea sufixelor „-ad” și „-da”. Un alt cuvânt care folosește aceeași rădăcină este „város” care înseamnă oraș. De aici avem următoarele forme folosite în vorbă: „Várad”, „Várda”, „Varadia”. Acestea semnificau cuvântul „cetățuie”. Alternativ, ar fi însemnat „cetățeni”.

A doua teorie se leagă de turci. Legenda spune că turcii, auzind băștinașii pronunțând „Várad”, au folosit și ei câteva forme aproximativ fonetice de „Orad”, „Orada” și „Oraya”. Acestea ulterior contopindu-se în forma comună de „Oradia”. Pe baza cooperării dintre români și turci în secolul 17, această formă a început să fie folosită și în limba română.

Fragment din Letopisețul Țării Moldovei © Wikipedia (1642)

Primul care a folosit varianta „Oradia” în scris a fost Miron Costin. În 1658, Costin elabora o nouă ediție pentru lucrarea “Letopisețul Țării Moldovei”, inițial realizată de Grigore Ureche.

În 1919, după Primul Război Mondial, când orașul devine parte din Regatul României, numele oficial ajunge la forma „Oradia Mare”. Mai târziu devine „Oradea Mare”, iar după câțiva ani ajunge la forma sa actuală de „Oradea”.

Toate denumirile la un loc

Am ajuns în cele din urmă la forma noastră iubită de Oradea. Prin multe limbi și variante. Mai jos enumerăm toate denumirile orașului Oradea pe care le-am putut identifica. Poate sunt și mai multe, dar noi am găsit tocmai 19 nume:

Varadinum, Magnovaradinum, Waradinum, Uaradinum, Várad, Nagyvárad, Wardein, Waradin, Großwardein, Groszvardajn, Veľký Varadín, Varadia, Varadia Mare, Urbea Mare, Oradia, Orade, Oradea Mare, Oradea.

De departe, numele care sună cel mai măreț este latinescul Magnovaradinum. Cel mai melodios e maghiarul Nagyvárad. Dar cel mai simplu și frumos rămâne românescul Oradea.


  • MyOradea
    Harta
    Calendar
    Arhiva
    Vremea
    Știri
    Evenimente
    Articole
    Locuri